Povestea lui Mos Craciun (исполнитель: Mănăstirea Cămârzani)
venit la noi la poartă, Un bătrân [bad word] la chip, Și-a-ntrebat dacăse poate Ca să fie găzduit. Casa noastră e deschisă, O, bătrân străin și bun! Vino, stai cu noi la masă, Ca ești obosit de [bad word] #33; După ce stătu la masă, Se-nchina evlavios Și-ncepu să povestească De nașterea lui Hristos. Noi, de altfel, ne uitarăm Privind către el uimiți Și cuvintele-ascultară Langa-ai noștri dragi părinți. Ne spunea c-a fost odată Demult, tare de demult, Un bătrân, Crăciun anume, Rău la inimă și [bad word] Și-ntr-o noapte la'lui poartă, Cineva bătând ușor, [bad word] ca să-i găzduiască Până dimineața-n zori. Cu cuvinte de ocară Către poartă alergând, Văzu-o tânără Fecioară Și-un bătrân cu chipul blând. Și voind el să-i vorbească [bad word] zicând Că i s-a-mplinit sănască Fecioarei, pe [bad word] Sfânt Intr-un grajdide oi și vite Pe-amândoi îi alunga Să stea până-n zorii zilei Cu toiag i-amenința Și-acolo născu Fecioara Pe Fiul lui Dumnezeu Lângă oile și boii Bâtranului celui rau În iesle, pe fânul rece Iisus [bad word] privea [bad word] boii veneau la Dânsul Și suflând Îl încălzeau Iar Maria, Maica Sfântă Sta mirându-se privind [bad word] boii recunoștintă Arătau spre-al lor Stăpân Dar de-odată se văzură Îngeri ce din cer veneau Către-acea umilăsură, La [bad word] și-L preamăreau Și o stea [bad word] deasupra, Strălucit s-a arătat, Iar trei magi [bad word] [bad word] s-au închinat. Aur, smirnă și tămâie Magii cu ei au adus Și cu drag le așezară Lângă ieslea Lui Iisus Și păstori de oi sosiră, De prin văi si de prin munți Lui Iisus săi se-nchine De îngeri fiind vestiți Acea stea văzând bătrânul Crăciun cel rău și zgârcit, A-nțeles cine-s străinii Ce la grajdi i-a găzduit. Și cu lacrimi de durere, Cătreiesle alergând Iertare-ncepu a cere De la Blândul său Stăpân Și încă spunând acestea Bătrânul ce povestea Lacrimile-i udau fața Și graiul îi tremura. Voind noi sa ne mai spună De-acolo ce s-a-ntâmplat El ne-a zis c-o sămai vină Și în următorii ani. Și mergând el către poartă Îi urmarăm toti tăcând, Iar el arăta cu mâna Către sat așa grăind: Eu la toți în astăseară Cu colindători am fost Și le-am spus minune mare nașterii lui Hristos Se repetă ultima strofă