Strofa întâi:

Stau şi număr fulgii de omăt, afară la lumină,
Eu diseară vreau să nu mă-mbăt, da' nu găsesc pricină.
citit atâţia ani în glas ce daună dă chelitul
Şi-am înţeles că trebe să mă las, şi am lăsat cititul.
Beau din ce în ce tot mai puţin, reţeta-mi aparţine:
băut ieri mai puţin ca azi, da' azi mai puţin ca mâine.
Grijă am de sănătatea mea, ce dulce parcă sună,
Îmi place vitamina şi B, da' "Be' incet" îi mai bună.

Refren:

Du-du,
S-aude-n capu' meu.
Du-du,
Când beau şi când nu beau.
Du-du,
Răspunde unde te-ai ascuns.
Du-du,
Pe tine somnu nu te fură,
Ori c-am băut peste măsură,
Ori poate n-am băut de-ajuns.

Strofa a doua:

Niciodată n-am să beau mai mult decât încape-n mine:
Beau o sticlă - îi bun, beau două - îi mult, da' trei de-amu-s puţine.
De mă prinde somnu', beau şi-n somn; plăcerea-i tot mai mare,
Chiar de mă trezesc să văd [bad word] dorm, eu mie-mi dau crezare.
Poate c-aş putea ceva să schimb, da' tot ce vine pleacă,
Niciodată nu-mi ajunge timp, să beau numa' oleacă.
Soarta mă încearcă peste tot, eu nici măcar nu scârţâi,
Trebe-n viaţă să te grăbeşti încet, de vrei la timp să-ntârzâi.

Refren:

Du-du,
S-aude-n capu' meu.
Du-du,
Când beau şi când nu beau.
Du-du,
Răspunde unde te-ai ascuns.
Du-du,
Pe tine somnu nu te fură,
Ori c-am băut peste măsură,
Orï poate n-am băut de-ajuns.

În de-ajuns ...